|
Biografia Cezar Ivﾄハescu
Cezar Ivﾄハescu (n. 6 august 1941, Bﾃ｢rlad - d. 24 aprilie 2008, Bucureﾈ冲i), a fost un poet, dramaturg, traducﾄフor ﾈ冓 director de editurﾄ romﾃ｢n.
Provenind dintr-o ilustrﾄ familie de intelectuali moldavi, nepot al marelui lingvist Gh. Ivanescu, rudﾄ cu Octav Onicescu, Cezar Ivﾄハescu a dus mai departe blazonul genialitﾄκ崙ナi familiei sale.
A absolvit Facultatea de Filologie din Iaﾈ冓. Redactor la revista 窶朖uceafﾄビul窶, ﾃｮndrumﾄ ﾃｮn anii '80 cenaclul Numele poetului, frecventat de tineri scriitori precum Gabriela Creﾈ嫗n, Mircea ﾈ椀ncuteanu, Florentina Viﾈ兮n, Delia Dunﾄ, Tiberiu Dﾄナoni,Ioana Bﾄネan, Valeriu Mircea Popa, Dan Oprina, Mihaela Muraru-Mandrea, Mircea Drﾄトﾄハescu, Petruﾈ Pﾃ｢rvescu, Marian Constandache.
Cezar Ivﾄハescu iﾈ冓 face debutul poetic ﾃｮn revista Flacﾄビa Iaﾈ冰lui in iunie 1959. Debut ﾃｮn teatru (1969), cu piesa Micﾄ dramﾄ, care se joacﾄ la Teatrul 窶暸l. Davila窶 din Piteﾈ冲i, fiind montatﾄ 窶榲ｮntr-un spectacol coupﾃｩ窶 cu Vin soldaﾈ嬖i de George Astaloﾈ, ﾃｮn regia lui Radu Boroianu. ﾃ始 anul 1968 ﾃｮi apare volumul de debut Rod, eveniment editorial de excepﾈ嬖e despre care criticul Nicolae Manolescu scria: 窶曚ﾃ｢nd ﾃｮn prozﾄ se va debuta cu cﾄビﾈ嬖 de valoarea Rodului lui Cezar Ivﾄハescu, vom putea vorbi nu de o evoluﾈ嬖e, ci de o adevﾄビatﾄ revoluﾈ嬖e窶. Volumul este ﾃｮncununat cu Marele Premiu al Festivalului naﾈ嬖onal de poezie 窶朞ihai Eminescu窶, Iaﾈ冓, 1968, ediﾈ嬖a ﾃｮntﾃｮi.
Din 1968, ﾃｮl gﾄピim profesor de limba ﾈ冓 literatura romﾃ｢nå ﾃｮn Ardeal ﾈ冓 Moldova, apoi redactor la Almanahul literar al Uniunii Scriitorilor ﾈ冓 la revista Argeﾈ din Piteﾈ冲i. ﾃ始 1971 ﾃｮncepe spectacolele de muzicﾄ ﾈ冓 poezie, cu propria-i orchestrﾄ numitﾄ 窶曖aaad窶, preludiu la capodopera sa poeticﾄ de mai tﾃｮrziu intitulatﾄ La Baaad. Despre Rod III, Marin Preda afirma: 窶 Am citit volumul lui Cezar Ivﾄハescu ﾃｮn redacﾈ嬖a editurii Cartea Romﾃ｢neascﾄ. Din zecile de volume de poezie care ne vin, deodatﾄ am auzit o voce obsedatﾄ de un singur sentiment cﾃｮntat cu o mare adﾃｮncime ﾈ冓 forﾈ崙 de expresie... Cititorul poate fi ﾈ冩cat de unicitatea sentimentului, dar ﾃｮn cele din urmﾄ cﾃｮﾈ冲igat ﾈ冓 emoﾈ嬖onat.O adevﾄビatﾄ voce de mare poet窶. Insolitul personalitﾄκ嬖i sale este izbitor prin aceste manifestﾄビi. Cezar Ivﾄハescu reﾃｮnvia printr-o formulﾄ modernﾄ, sincretismul baladesc medieval al poeziei ﾈ冓 muzicii. A creat muzicﾄ ﾈ冓 a cﾃｮntat propriile versuri, dar ﾈ冓 poeme de Pindar, Rutebeuf, Franﾃｧois Villon, Lorenzo de Medici, Charles Baudelaire, Edgar Allan Poe, Henri de Regnier, Mihai Eminescu ﾈ冓 George Bacovia. I se tipﾄビeﾈ冲e la Editura Minerva antologia de poezie romﾃ｢neascﾄ sub titlul [[Cﾃｮntecul amintirii]] (1978), cuprinzﾃｮnd poeﾈ嬖 de la Dosoftei la Dumitru M. Ion. Prefaﾈ嫺azﾄ celebrul roman al lui Louis F. Cﾃｩline, Cﾄネﾄフorie la capﾄフul nopﾈ嬖i, ﾃｮn traducerea soﾈ嬖ei sale Maria Ivﾄハescu, tﾄネmﾄツire cﾄビeia i s-a decernat Premiul pentru traducere al Asociaﾈ嬖ei Scriitorilor din Bucureﾈ冲i. Traduce din francezﾄ, ﾃｮmpreunﾄ cu Maria Ivﾄハescu, lucrarea lui Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-han. De la Pﾄネtiniﾈ, Constantin Noica ﾃｮi ﾃｮmpﾄビtﾄκ册ﾈ冲e gﾃｮndurile despre La Baaad ﾈ冓 Muzeon, ca ﾈ冓 despre traducerea din Mircea Eliade, scriindu-i la 8 martie 1980. ﾃ始 vremea cenzurii, poetul avea obiceiul sﾄ transcrie de mﾃｮnﾄ, pe volumele dﾄビuite cu dedicaﾈ嬖e, versurile cenzurate. Noica ﾃｮi mulﾈ孛meﾈ冲e pentru urmﾄフoarele stihuri din Rosarium (Muzeon): ! stau ﾃｮn pﾄノﾃｮntul sterp fﾄビﾄ noroc, cadavrul mi-l ﾃｮngrop ﾈ冓 mi-l dezgrop, gropar al vieﾈ嬖i mele fﾄビﾄ viaﾈ崙 trﾄナtﾄ-n scﾃｮrbﾄ, ﾃｮn dezgust ﾈ冓 greaﾈ崙, plﾄフit cu Timpul care mﾄ omoarﾄ dator vﾃｮndut celui ce mﾄ plﾄフeﾈ冲e din groaza mea nu pot ieﾈ冓 afarﾄ cum Soarele arzﾃｮnd se osﾃｮndeﾈ冲e! Pe drept cuvﾃｮnt Constantin Noica apreciazﾄ strofa ca fiind extraordinarﾄ, identificﾃｮnd ﾃｮn lirica lui Cezar Ivﾄハescu 窶柞 experienﾈ崙 gravﾄ窶, cu o profundﾄ intuire a sacrului. ﾃ始 anul centenarului morﾈ嬖i lui Mihai Eminescu are gata pentru tipar un volum cu poeme ﾃｮnchinate 窶朞arelui sﾄブ Maestru ﾃｮn absolut窶 (1989), dar cartea este respinsﾄ de diriguitorii editurii Cartea Romﾃ｢neascﾄ. La 10 decembrie 1989, forﾈ嫺azﾄ, de aceea, organizarea unui spectacol de muzicﾄ ﾈ冓 poezie sub genericul 窶曠oina, ﾃｮnchinare lui Eminescu窶, la Casa de culturﾄ 窶朞ihai Eminescu窶 din Bucureﾈ冲i. ﾃ始 noaptea de 21 spre 22 decembrie, la Radio 窶朷ocea Americii窶 i se recitﾄ premonitor Doina despre Fiara cea Apocalipsﾄ ﾈ冓 despre marginalizarea poporului romﾃ｢n. Continuﾄ seria de traduceri, ﾃｮmpreunﾄ cu soﾈ嬖a sa Maria Ivﾄハescu, din Mircea Eliade, apare la Editura ﾈtiinﾈ嬖ficﾄ, volumul [[Eseuri]] (Mituri, vise ﾈ冓 mistere ﾈ冓 Mitul eternei reﾃｮntoarceri).
Volume (selectiv)
Rod, Editura pentru Literatura, 1968
Mica drama, debut in teatru, 1969
Rod III, Ed. Cartea Romﾃ｢neascﾄ, 1975
Rod IV, Ed. Cartea Romﾃ｢neascﾄ, 1977
Muzeon, Ed. Eminescu, 1979
La Baaad, Ed. Cartea Romﾃ｢neascﾄ, 1979
Fragmente din Muzeon, Ed. Cartea Romﾃ｢neascﾄ, 1982
Doina, Ed. Cartea Romﾃ｢neascﾄ, 1983, 1987
Rod, Ed. Albatros, 1985 (Col. 窶曚ele mai frumoase poezii窶)
Sutrele muﾈ嫺niei, Ed. Princeps, 1994
Jeu d'Amour, Ed. Helicon, 1995
Rosarium, Ed. Helicon, 1996
Rod/Seed Time and Harvest, Ed. Cogito, editie bilingva romﾃ｢na-englezﾄ, 1996
La Baaad, Ed. Eminescu, 1996
Pentru Marin Preda, Ed. Timpul, 1996
Timpul asasinilor, documente si mﾄビturii despre viaﾈ嫗, moartea ﾈ冓 transfigurarea lui Nicolae Labiﾈ, volum semnat ﾃｮmpreunﾄ cu Stela Covaci, 1997
Poeme, Ed. Crater, 1999
Efebul de la Marathon, Ed. Minerva, 2000 (Biblioteca pentru toﾈ嬖)
Doina (Tatﾄネ meu Rusia), Ed. Junimea, 2000
Opera poeticﾄ, 2. vol., Ed. Cartier, Chiﾈ冓nﾄブ, 2000
La Baaad/In Baaad, editie bilingva romﾃ｢na-englezﾄ, Ed. Junimea, 2006
Lojﾃｫ Dashurie (Jeu d'Amour), antologie de poeme in limba albanezﾄ, traducere din limba romﾃ｢nﾄ ﾃｮn limba albanezﾄ de Luan Topciu, Botime Ora, Tirana, 2007
Poeme ﾈ冓 Prozﾄ, ediﾈ嬖e coordonatﾄ de Mircea Coloﾈ册nco, proiect iniﾈ嬖at de Fundaﾈ嬖a Culturalﾄ 窶曠r. C. Teodorescu窶 Bﾃ｢rlad, 6 august 2008
|
Post Consigliato
